Din tacere se naste vocea.
Din zambet se naste bucuria,
Dar, doar din iubire se naste fericirea.

Cerului ma rog in asta noapte sfanta,
Ma scufund in a noptii liniste blanda.
Inimii mele ii las poarta deschisa,
Si cu-o scanteie, dragostea sa ramana aprinsa.
Fericirea sa-mi pecetluiasca sufletul,
Pe chipul meu sa apara incet zambetul.
Incerc sa numar stelele mii,
In ale ceasului ore tarzii.
Imi simt sufletul ferice,
Gandul meu nu are limite.
Dragostea m-a cuprins in asta noapte,
Si-aud la geam frumoase serenade.
Nu pot sa-ti spun ce bine e,
Sa-ti vezi speranta licarind.
Sa-ti vezi intreaga viata cum incepe,
Sa aiba sens, iubind!
Poate mi-e sufletul rau, ori amarat,
Nesigur sau confuz,
Dar nu exista dragoste pe acest pamant,
Ca cea pe care-n inima o auzi!
