Un suflet si atat...

Strig durerea mea...
cerului
Si el va lacrima ptr ea!!
Strig durerea mea...
oamenilor
Si ei vor strange din umeri
si vor pleca!!
Si atunci la fel voi ramanea...
singura in lumea mea!!

Aici e un colt al sufletului meu.
O bobita din ceea ce simt mereu
Nu cer nimic din al vostru tel
Doar simt nevoia sa ma regasesc...
intr-un fel!!!

Aparente....

Astăzi parcă s-a înserat mai devreme, sau poate doar mi s-a părut. Am mai trecut printr-o zi....o zi cu aceeasi „fatza” ca toate celelalte care au trecut....o zi in care am vazut chipuri triste, suflete haine si priviri rautacioase....o zi in care ma intreb din nou...cine sunt? cat voi mai fi? de ce nu sunt ca cei din jur?!
Oare de ce oamenii tind sa isi complice falsa existenta printr-un sentiment numit invidie si rautate?!? Traiesc intr-un orasel amarat in care tot ce conteaza pentru oameni sunt niste...Aparente!!

Pentru "Sufletul Anonim"...

Nimic din ce as spune, nu poate patrunde in sufletul tau, tristetea a inchis toate intrarile lui...
Nu voi stii si nu voi putea intelege niciodata de ce D-zeu permite ca viata sa loveasca in sufletele cele mai minunate...El nu este in concediu poate ca, uneori, credinta noastra intra in concediu si de aceea nu suntem ascultati!!
Cel mai trist lucru este sa ne doara sufletul, sa nu ne regasim in nimic si sa suferim ptr ceva ce oricat am incerca, nu putem schimba!!!
Traim pentru o speranta sau un vis...daruim ptr a simti fericirea si zambetul celor din jur...insa asta nu e viata care sa ne umple sufletul, nu e farama de viata pe care o dorim.
Dar alta nu avem si nici sa o schimbam nu putem...sa ne bucuram de ea, asa cum este...sa ne rugam...sa speram si...cine stie??!!

Un alt an...aceeasi inima!!

Uneori sunt blanda, calma, iubitoare si alintata...alteori daca ma simt lovita pot fi repezita si uracioasa.
Imi place sa rad dar si sa fiu trista in lumea mea... imi plac trandafirii si crinii...ascund faptul ca sunt o visatoare care ar vrea sa scrie, sa viseze, sa zboare uneori...careia ii place sa daruiasca din toata inima, un gand, o vorba, o farama de suflet...si cu toate ca par un adult puternic, am ramas de fapt, undeva, pe la 23 de ani...

Un nou an...

Dumnezeu mi-a pus in suflet speranta, mi-a pus iubirea, dar nu mi-a lasat si la cine sa o daruiesc, insa mi-a dat puterea sa o pot cauta...
Am cautat clipe si ore, zile si nopti, luni si inca un an, dar totul a fost in zadar.
Imi doresc sa las in urma umbrele tristetii si sa iau la brat visele sperantei...sa zambesc la tot ce viata imi va da si sa gasesc fericirea!

Lacrima din cer

De ce ploua azi? De ce plange cerul?
Oare plange pentru mine sau plange pentru tine?!....
Dar ploua prea mult si cred ca plange pentru amandoi, ca inca nu ne-am intalnit...
"Cate stele vor muri fara sa simt? Cata vreme va trece fara sa te ating? Cate strigate de dor se vor pierde-n vant? Cate zile voi trai cu tine numai in gand?"...
In seara asta le ingrop pe toate...in suflet si la mine-n gand. Ca incepand de maine
sa nu mai existe trecut...

"Înceteaza de-a mai plânge
Inima far'de noroc
Caci prin lacrime de sânge
Nu s-alina,nu se stinge
Al durerii mele foc.

Foc ce arde în tacere
Si-i ascuns în pieptul meu,
Unde jalnica durere
Picurând amara fiere
Asezat-a jugul greu.

Ah!si-ti ada tu aminte
C-acest chin de foc nestins
Prin duioase juraminte
Tot o lacrima fierbinte
De iubire,l-a aprins" V.Micle

Suflet pustiu....

Suflet pustiu, ascuns în întuneric
Astept alinarea, o rază de soare
Mă rog doar să vină,
Încerc în zadar!

Tu, suflet pereche,
De ce te-ai ascuns?
Cu gândul la tine
Cu noaptea mă lupt!

Mă rog pentru tine,
Mă rog pentru noi
Puternice Doamne,
Îmi vreau sufletul înapoi...

Un Craciun....

Craciunul se aseaza
in sufletul meu
treptat, treptat…
Vino si tu
alaturi de el
asa ca alta dat”

Melancolia
sa ne cuprinda
si sa simtim.
Iubirea ce se aprinde
si ramane in noi,
cat mai traim!!

O viata fara rost....

Este o seara in care fulgii de nea danseaza sub privirea mea...o seara ca multe altele in care dorul de tine imi ucide a mia oara sufletul. De ce nu esti aici sa te privesc, sa te ascult, sa simt ca traiesc si ca sunt fericita?!
Oare de ce e atat de scumpa fericirea asta?! M-am saturat de cautat refugii, de jucat un teatru de ochii celor din jur, vreau sa fiu eu aceea de odinioara. Multi s-au luptat pentru a trai pana in acest moment, pana in aceasta zi si eu numar clipele si zilele sa treaca...ptr ca nu au nici un rost in viata mea. E mare dreptate in cugetarea "primul loc in care trebuie sa cauti "ceva" este ultimul loc in care te astepti sa il gasesti"........iubesti pe cine nu te iubeste, te indragostesti cand nu trebuie, traiesti langa cine nu merita...o viata fara rost!!!!