Este o seara placuta de aprilie...primavara saruta raceala noptii cu fiecare adiere de vant, cu fiecare sclipire a stelutelor.In sufletul meu totul este atat de amestecat incat nu-mi amintesc nici cand ai aparut, nici cand ai disparut... nu stiu de ce ai intrat in viata mea si nici care a fost scopul.
N-aveam nevoie de nimeni, ma aveam doar pe mine si imi era suficient, lucrurile erau simple si cunoscute, erau calme si asezate.
Deodata, ai venit tu si eu nu mi-am mai gasit locul in peisaj. Tarziu, am inteles ca de fapt eram in plus, tu ocupasesi tot spatiul meu incat mie nu-mi ramasese nimic.
Acum stau si ma intreb, unde oare sa te caut daca nici in amintiri nu te mai gasesc?
5 comentarii:
sunt atat de frumoase aceste randuri incat nici nu mai trebuie comentate
Cand randurile tale nu vor mai contine un el din trecut vei putea sa-ti gasesti raspunsul pentru un reciproc...
E minunat ceea ce ai scris!
l-ai căutat printre amintiri, ai găsit numai dor, nu pe el. sufletul este singurul loc unde ai mai putea sa-l gaseşti...
fie ca Sfanta sarbatoare a invierii Domnului sa-ti aduca cele 4 taine divine:incredere,lumina,iubire si speranta...Hristos a inviat....Paste fericit,te astept cu o mica surpriza pe blog
Trimiteți un comentariu