N-as vrea pe nimeni langa mine
precum maretii ingeri,
Ci doar parfumul de smochine
sa il miros din ceruri.
N-as vrea cararea cea senina
in versuri sa mi-o-ntunec,
Ci blandul gand de stea marina
sa-l strang in piept cand lunec.
Acum rad si imi este bine
ca traiesc doar pentru mine.
Fericirea, ce gust dulce are
ca mierea de pe floare!
Tu ii stii gustul oare,
sau sufletu-ti hain te doare!?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu