Sunt
zile cand ma pun pe genunchi si ii daruiesc in pumni toate lacrimile mele cu rugamintea
de’a pleca macar pentru o clipa, pentru un ceas, pentru o zi sa ma lase sa pot
respira, sa pot visa, sa pot spera din nou, sa pot crede. Cum pot iubi
cand...daca privesc la fiecare zi ce trece imi dau seama ca in
viata asta ma inconjoara doar vorbele unora si puterea pe care o primesc de
Sus, atat. Oare nu a lasat Dumnezeu sa imparti totul in viata asta?!!
Tristetea
nu este o boala a sufletului!!!! este crucea fiecaruia dinre noi, probabil pe
unele scrie ”te va ajuta cineva” iar pe altele ”e doar pentru tine” fara sa putem schimba ceva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu